“E foarte bine să cauţi a echilibra totul; e şi mai bine să armonizezi totul. Mai presusus de cumpănă se află lira.” (Victor Hugo)

Armonie… Acesta este echilibrul cu „E” mare pe care trebuie să-l căutăm noi. Şi, dacă te uiţi cu atenţie, poţi găsi acest echilibru- Universul întreg este o Armonie! Într-adevăr, a fost stricată o mare parte din această armonie datorită alegerilor noastre greşite, însă Dumnezeu ne-a dat puterea, prin Isus, să o regăsim. Noi, creştinii, chiar avem această armonie, căci Împărăşia Lui este în noi. Doar să acceptăm a o căuta şi a o găsi. Iar această armonie este deasupra oricărui echilibru uman. Armonia este, aşadar, din Dumnezeu.

Această „liră” superioară poate fi găsită în orice situaţie. Oricare. Nu este o scuză temperamentul tău sau moştenirea ta genetică. Cum te poţi dezvinovăţi când oameni cu o inteligenţă şi o condiţie materială mai proastă decât tine au reuşit să se ridice deasupra lumii? Iar, dacă Lucian Blaga propaga ideea ca noi, românii, suntem precum plaiul nostru mioritic, şi anume : „deal, vale”- sus şi jos-, este totuşi un fapt demonstrat faptul că armonia poate fi păstrată zilnic, atunci când trăieşti cu Dumnezeu, indiferent chiar de naţionalitatea ta şi de problemele tale.

Însă „a avea” armonie, presupune „a alege” armonie. Să precizăm un lucru. Armonia înseamnă alegerea deliberată a binelui, în opoziţie cu răul. Ştim că întregul nostru univers, cu toate lumile din noi şi din afara noastră, stă sub dualitatea binelui şi a răului. De la materie până la dragostea umană. Acestă dedublare a lumii noastre poate fi văzută în orice situaţie, căci oamenii au fost înzestraţi cu o conştiinţă. Şi, chiar şi atunci când balanţa răului pare a fi mai plină, mereu vom găsi binele care poate fi valorificat intr-un mod mult superior celeilalte parţi. Vom da un exemplu. O suferinţă cauzată de moartea unei persoane apropiate generează, cu siguranţă, o mulţime de gânduri şi de stări negative. Însă ele nu sunt singura opţiune. Moartea aduce libertatea, pacea, încetarea suferinţei pentru cel dus. Şi, chiar şi pentru cei rămaşi, moartea poate aduce împăcare şi chiar bucurie pentru că cel care a plecat are fericirea supremă acolo unde este acum. În plus, durerea naşte şi compasiune, sensibilitate, care, îndreptate în direcţia corespunzătoare, devin calităţi excepţionale.

Noi alegem pe ce să punem accent, căci aceasta este o opţiune intelectuală voită, susţinută profund de puterea ce ne-a fost dată prin Isus: „Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea”(răul). Da, putem totul prin El.

Să alegem binele. Să alegem Armonia, căci ea este definiţia bucuriei, înţelepciunii, păcii, răbdării, echilibrului, dragostei…! Este o altă definiţie a creştinismului autentic.

Seman Ruth

® www.flacarainchinarii.ro