Fiind destul de cerebrală mi-a fost greu să “visez” o intâlnire cu Isus, să vizualizez evenimentul, să … gândesc în termeni umani întâlnirea asta.Şi fiind şi cam grea de cap, am nevoie de exemple din viaţa asta reală, pământeană ca să pricep cam cu ce se mănâncă dorul ce se îmbină cu cerul.
Prietena mea cea mai buna locuieşte în Statele Unite şi sunt doi ani de când nu ne-am văzut face to face. Îmi este foarte dor de ea … mă sună, vorbim, ne şi vedem mulţumind amândouă pentru tehnica modernă dar una e să trimiţi o îmbrăţişare virtuală desenată în două mâini ce se întind, şi alta e să le simţi în jurul propriului corp. Dacă nu o văd, asta nu înseamnă că ea nu mai exista, că nu o voi mai vedea …
Cu mulţi ani în urmă am cunoscut un alt prieten, dar din diverse motive nu ne-am văzut face to face decat cu puţin timp in urma. Ne scriam, vorbeam la telefon, ne trimiteam fotografii însă abia aşteptam întâlnirea reală, faţă în faţă … să văd pe viu expresia feţei, să aud cu urechile mele vocea lui. Însă atata vreme cât nu l-am vazut, nu m-am îndoit de existenţa lui, de ceea ce îmi spunea sau scria …
Ştiu despre Isus de când eram în burta mamei, am citit povestea Lui, am înţeles că Biblia e scrisoarea Lui de dragoste pentru mine, îmi vorbeşte aşa pe înţelesul inimii mele adica cum poate ea să priceapă, imi face cadouri peste cadouri, imi spune că Îi e dor de mine, că mă iubeşte, îmi face declaraţii de dragoste publice, aşa în văzul lumii, … cu o nonşalanţă fără seamăn … M-am îndrăgostit nebuneşte de El, Îl iubesc aşa cum ştiu eu, uneori mi-I jenă să ii declar public dragostea mea, … stăm numai noi doi de vorbă, eu bocesc, Îl las să mă alinte, uneori mă ceartă, mă dojeneşte.
Mi-a promis că va reveni … şi Îl aştept.
Uneori mi se pare că a uitat de mine, că nu ii mai pasă, că a uitat să revină şi mă apucă o disperare …
Dar mă trezesc într-un noian cu declaraţii de dragoste reînnoite şi într-o mare de binecuvântări … îmi reaminteşte cine sunt pentru că disperarea m-a făcut să uit asta …
Abia aştept să Îl văd în realitate, să Îi văd expresia feţei, să ii aud bătăile inimii … să Îl ţin de mână, să Îl aud şi văd cum îmi spune că mă iubeşte … şi am nişte emoţiii ….
Cersaela Profiri
® Flacăra Închinării Media

























Simtirile tale sunt comune atator milioane de oameni de pe pamantul acesta. Oameni indragostiti de Salvatorul, in asteptare, stand in uimire si umpluti cu o dragoste, considerata oarba de uni..si asta pentru ca noi nu Il vedem. Dar avem o “puternica incredintare in lucrurile care nu se vad, o incredere neclintita” in El !
Profunde ganduri, Cerasela
Binecuvantari !
Flavius, dragostea asta oarba ma ajuta sa merg mai departe, in ea, cu ea si prin ea mi-am gasit rostul;)
Si tie binecuvantari de la Tati;)