Mã cuprinde un dor de Cer…
Te vreau mai aproape. Atât de aproape încât sã îmi acoperi fiinţa… sã mã pierd în Tine,în Imensitatea Ta,în Nesfârşitul Tãu…

Mi-e dor de strãlucirea Ta,mi-e dor sã rãsune în inimi laudele Tale şi cântecele de adorare…şi inima mea zice:” nu pentru mine Dumnezeule, ci pentru Numele tãu mare! Voia Ta sã se facã Doamne precum în Cer aşa şi pe pãmânt…”

Sufletul meu Te înalţã cãci Tu mã încânţi cu bunãtãţile Tale. Legile Tale sunt ca mierea pentru buzele mele, ca bucatele alese la o masã îmbelşugatã pe care mi-ai întins-o înainte. Ele îmi vindecã sufletul şi mã întremeazã în trupul meu. Cuvintele Tale îmi mângâie auzul şi mã învioreazã, îmi conduc paşii pe calea ce-mi stã în faţã.

…Eram un ciob, un fir de neant, dar Lumina Ta m-a oglindit ca un mãrgãritar. M-ai aşezat în cununa neprihãnirii, m-ai prins în dragostea Ta, sã nu mã mai pierd niciodatã. M-ai fãcut parte din frumuseţea Ta, m-ai fãcut sã miros ca Tine, ai pus Dumnezeirea Ta într-un fir de ţãrânã, ai fãcut legãmânt cu un rob şi m-ai fãcut un fiu al luminii.

Mã cuprinde un dor de Cer…sã Te gãsesc aproape. Sã-mi deschid ochii dimineaţa sã vãd lumea aşa cum Tu m-ai vãzut pe mine- cu ochii strãlucind de iubire. Sã-mi întind mâna şi mâna Ta sã atingã pe cei în suferinţã, sã-mi batã inima în ritmul bãtãii inimii Tale, sã aud strigãtul mut al inimilor celor ce nu pot cuvânta.
Mã cuprinde un dor de Cer…de visele Tale! Mi-e dor sã respir prin rãsuflarea Ta ca sã trãiesc! Sã simt cã în mine Eşti Viu!

…mã cuprinde un dor de Cer!
“Am fost rãstignit împreunã cu Cristos şi trãiesc…dar nu mai trãiesc eu, ci CRISTOS TRĂIEŞTE ÎN MINE. Şi viaţa pe care o trãiesc acum în trup, o trãiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine.” – Galateni 2:20

Luminiţa Ciuciumiş

® Flacăra Închinării Media