În ultima săptămână am trecut prin numeroase și diverse stări. Totul a început cu minunata veste că nu mai avem malarie, însă, de la mijlocul săptămânii, eu, Ioana, am început să am febră și dureri în piept care îmi provocau tuse. Nu știu exact ce am avut, dar în orice caz, a fost mult mai rău decât atunci când am avut malarie. Faptul că a trebuit să trecem din nou prin boală și nu am putut lucra, ne-a făcut să ne gândim foarte serios la misiunea noastră aici și care este scopul pentru care suntem aici până la urmă. Jumătate din timpul pe care l-am petrecut, am fost bolnavi și nu am putut lucra. Ne-a fost tare greu să înțelegem de ce se întâmplă asta, dar împreună cu liderii nostri am început să ne rugăm ca Domnul să ne călăuzească și să ne descopere planul Lui. Am luat câteva hotărâri care sunt total diferite de ceea ce aveam noi planificat pentru aceste trei luni, dar credem că aceasta este voia Domnului. Astfel, am hotărât să ne întoarcem mai repede acasă, iar banii pe care îi mai avem îi vom trimite lui Alexandru Bud pentru misiunea pe care el o face acolo, și pentru planurile lui de a se căsători. Credem că într-o zi Domnul ne va binecuvânta cu încă o oportunitate de a veni în Africa, iar atunci vom dori să mergem la Alex, să îl ajutăm în nevoile pe care el și misiunea le vor avea. Toate aceste lucruri ne-au adus pe de-o parte, întristare că vom pleca, dar și bucurie pentru cât putem face pentru Alex. [Mai mult]

Dumnezeu ne-a trecut prin încă o săptămână de tratament împotriva malariei. Din păcate, luni când am făcut testul a fost pozitiv și astfel, a trebuit să luăm un tratament și mai puternic. Am fost foarte dezamăgiți pentru că ne pregătisem foarte mult pentru activitatile din această săptămână, și în mod special, Dani, se pregătise să cânte cu echipa de închinare la conferință. Vă mulțumim că v-ați rugat pentru noi în tot acest timp și vrem să vă spunem că am simțit cum Domnul a început să întărească trupurile noastre și El a schimbat dezamăgirea noastră în bucurie pentru că în ultimile zile ale săptămânii am fost suficient de puternici ca să ne putem implica în lucrările noastre. Dani a cântat și a condus închinarea joi, vineri și sâmbătă.

Vă rugăm să ne purtați în continuare în rugăciunile voastre și de asemenea, să vă rugați pentru Kadda, voluntara care a avut și ea malarie în timpul ăsta în care am avut și noi. De fapt, ea a luat tratament de patru săptămâni, deja și doctorii spun că în sângele ei apar tot mai mult paraziți, în loc să dispară. Ea se simte foarte rău, iar tratamentul pe care a trebuit să îl facă acum a slăbit-o foarte mult și a provocat multă durere în trupul ei. De asemenea, Josh, liderul nostru, a fost diagnosticat săptămâna aceasta cu malarie și a fost foarte greu pentru doctori să aleagă un tratament potrivit pentru el, deoarece are probleme cu inima. Josh este în Uganda de 1 an și nu a mai avut malarie până acum, și doar cu câteva săptămâni înainte de a veni noi aici, a început și el să lucreze pentru această misiune, și a spus că nu a mai auzit niciodată atât de multe cazuri de malarie în același timp. Doctorii au spus și ei că sunt tot mai multe cazuri de malarie în zonă și ea devine tot mai rezistentă la tratamentele disponibile. Rugați-vă împreună cu noi ca sezonul secetos să înceapă cât mai repede și astfel, să moară țânțarii și să nu mai fie atât de multe cazuri de malarie. [Mai mult]

Am avut ocazia ca în patru dimineți să conducem închinarea  în timpul devoțional. Nu a fost ușor să conducem în închinare o sală plină, în mod special de africani, care au un stil cu totul diferit decât noi, dar până la urmă am reușit să ne unim în duhurile noastre și să aducem lauda și închinarea noastră în fața Domnului și Tatălui nostru care ne-a creat într-un mod atât de unic și special pe fiecare! Noi suntem obișnuiți fiecare cu un anumit specific de închinare și poate uneori, nu acceptăm ca în bisericile nostre să se aducă ceva diferit de ceea ce a fost ”până acum”. Însă Domnul primește închinarea fiecăruia, indiferent de modul în care ea este manifestată. El se uită în inimile nostre, unde se vede dacă închinarea noastră este cu adevărat reală, sau este doar o formă. El ne-a deschis inimile și spre felul africanilor de manifestare și astfel ne putem bucura împreună cu acești oameni atât de minunați în modul lor de a-L lăuda de Domnul. [Mai mult]

Saptamana aceasta a trecut foarte repede! Am fost prinsi in atatea lucrari, dar El nu ne-a lasat sa cadem de oboseala, ci ne-a intarit in fiecare zi cu puterea Sa.

Ne-am dorit foarte mult o chitara pentru echipa voluntarilor si Domnul ne-a binecuvantat. Am reusit sa strangem cativa bani si Dani s-a dus de doua ori saptamana aceasta sa caute una in Kampala. Acuma vom putea canta la intalnirile noastre si ne putem pregati pentru saptamana urmatoare cand vom conduce inchinarea la intalnirile devotionale de dimineata. De asemenea, Dani trebuie sa se pregateasca pentru o conferinta de tineret ce va avea loc in perioada 5-10 decembrie. Sa va rugati pentru el ca Domnu sa ii dea intelepciune si calauzire in tot ceea ce va trebui sa faca.

Am vrea sa va dam un motiv de rugaciune. Exista doi copii in orfelinatele misiunii care sunt infestati cu HIV. Baietelul se numeste Abraham si este in House Love, orfelinatul in care lucrez eu luna aceasta, iar fetita se numeste Mercy si ea este in House Hope, orfelinatul in care lucreaza Dani luna aceasta. Este atat de evident ca ei nu sunt sanatosi pentru ca le lipseste toata acea energie specifica copiilor africani. Ce m-a impresionat pe mine cel mai mult la Abra este, ca desi e asa bolnav si slabit, el totusi are puterea de a-i face pe ceilalti sa zambeasca si sa rada. L-am susrpins de multe ori jucandu-se cu un baietel mai mic din orfelinat si facand tot felul de lucruri amuzante, astfel incat cel mic sa nu mai planga. Credem ca Dumnezeu nu a lasat boala aceasta in trupurile lor doar ca sa ii chinuiasca, ci
suntem puternic incredintati ca El vrea ca ei sa fie vindecati! Majoritatea oamenilor nu se roaga pentru cei infestati cu HIV, deoarece le e teama in fata unei boli atat de puternice si probabil nu cred ca ei pot fi cu adevarat vindecati. Dar noi stim ca la Dumnezeu nimic nu este imposibil! El poate vindeca orice om, de orice boala, oricand! Intrebarea e, indraznim noi sa credem? Doamne mareste-ne credinta! Rugati-va impreuna cu noi pentru vindecarea acestor doi micuti! [Mai mult]

Cu bucurie vă salutăm din Uganda! Domnul ne-a păzit de am ajuns cu bine aici, fără incidente :). A trecut deja o săptămână și deși primele zile au fost mai grele (cel puțin pentru mine, Ioana), acum ne-am acomodat și ne-am implicat în lucrările de aici.

Pentru noi, să fim aici e un vis devenit realitate. Ne-am rugat atât de mult ca Dumnezeu să ne deschidă o ușă, să ne ofere onoarea de a-L sluji ”până la marginile pământului”. Au fost câteva luni de așteptare lungi, dar credem că Domnul a vrut să ne încerce răbdarea, consecvența si încrederea noastra în El.

Deși suntem doar de câteva zile aici, sunt câteva lucruri care deja ne-au impresionat atât de mult. Eu, Ioana, mă implic după amiază în unul din orfelinatele misiunii. Este în acest orfelinat un băiat pe nume Fred. El întotdeauna avea un pix cu el (de obicei copiii nu primesc decât creioane și dacă unul dintre ei are un pix sau un creion colorat personal, este o mare bucurie pentru ei). Într-o după amiază am dus cu mine câteva creioane colorate și foi ca să putem colora după ce terminăm treaba. Fred a colorat și a scris câte ceva pe foaia lui, iar apoi când a terminat a venit la mine si mi-a dăruit pixul lui preferat. Am fost atât de impresionată că el, având atât de puțin, a fost capabil să dăruiască singrul lucru ce era al lui personal. Și am văzut în el un copil atât de mic, dar cu o inimă atât de mare. [Mai mult]