Nu îmi place toamna! Și…mai ales această toamnă. S-a prea izbit cu frigul de noi. Așa dintr-o dată și-a adus aminte că trebuie să își facă și ea apariția…și și-a făcut-o din plin.

Dar nu despre toamnă vreau să scriu…

Și totuși:)…toamna ne învață multe și ne aduce unele bucurii. Ne învață că viața se veștejește și trece. Azi suntem iar mâine…cine știe?

Printre multele lucruri bune care se întâmplă în acest anotimp, este faptul că toamna, fetele se chiar îmbracă, iar tinerii pocăiți pot răsufla ușurați până la vara viitoare, când ispitele blonde își vor etala ”frumusețile” în public, așa doar, ca să le vadă toți și să moară dușmanii de poftă.

Vorbeam o dată la o grupă celulă, într-o tabără creștină, despre pasajul din 2 Timotei 2:22, unde ni se spune să fugim de poftele tinereții. Un puștan de vreo 12 ani, cu ochii bulbucați de mirare mă întreabă: Bine, bine….dar dacă tot fugi, nu te obosești? ”Mirat” de întrebare am izbucnit în râs și am realizat că băiatul nu a înțeles despre ce este vorba…Am vrut să îi explic atunci că versetul nu se referă la a alerga, ci la o altfel de fugă pe care o va înțelege când va crește mare. [Mai mult]

Anii trec. Trecem și noi. Vorba aceea…”ne ducem”.

Suntem la început de an și e la modă să  transmitem ”de bine” celor dragi. Așa…să ne meargă bine tot anul, și dacă se poate, și celălalt an să fie presărat cu tot ce e mai bun.

Anul care tocmai s-a încheiat a fost unul bun. Bun, nu pentru că eu am fost bun…nu! Bun, pentru că El a fost bun. Atunci când am fost jos, El S-a aplecat și a stat acolo jos cu mine. Poate sună ciudat, însă am simțit dragostea Lui nu doar în bucurie și suferință, ci am simțit dragostea Lui atunci când am fost dărâmat la pământ, în păcat. Ar fi trebuit să mă nimicească, însă El m-a învăluit cu dragostea Lui.

2011 a fost un an bun! A fost bun, pentru că… a îngropat împreună cu el toate visele și așteptările mele…a fost anul morții tuturor așteptărilor mele…și tot ce am mai dorit de la El, a fost un sfârșit de poveste potrivit, unul, în care să pot să fiu cu inima bună, să pot îmbrățișa cu zâmbetul pe chipul inimii mele… Dar dincolo de pierdea viselor, după tăcerea clipelor dureroase, este un timp și un spațiu pe care încă nu l-am cunoscut și care vibrează în mine, timpul răsplătirilor, acel timp care există deja în lumea spirituală și pe care duhul meu îl cheamă să vină în ființă…Și am înțeles că toate au un rost și că niciodată El nu lasă lucrurile neterminate. Ce e a început pentru mine, El va sfârși… Sunt deplin încredințat că ”mai bun este sfârșitul unui lucru decât începutul lui”-Ecles.7:8. [Mai mult]

Azi… adică ieri, s-au împlinit 22 de ani de la Revoluție. M-am uitat la știri și am văzut… circ. Au făcut ”revoluționarii” scandal, deoarece guvernul le-a tăiat indemnizația de ”revoluționari”. Dacă printr-o indemnizație se traduce reușita Revoluției, atunci, păcat de cei care au murit în 1989.

Îmi plac eroii. Când eram mic visam să devin unul…și încă visez. Cine știe, poate într-o zi…

Cred că a fi erou înseamnă să fii dispus să îți sacrifici viața pentru binele altuia. Înseamnă să ai curaj, să fii altruist, să ai inima și rațiunea transformată.

Eroii Revoluției nu sunt cei ce se declară, cei ce strigă-n gura mare. Adevărații eroi ai Revoluției sunt cei ce au murit împușcați pe treptele Catedralei din Timișoara în timp ce se rugau pentru țară. Sunt cei care s-au gândit la viitorul țării mai presus de însăși viața lor. Cred că îngenuncherea lor a făcut ca Dumnezeu să privească atunci înspre România și să rupă un blestem aflat de ani de zile peste poporul nostru, iar Cerul…, Cerul și-a luat eroii sus. Cred cu tărie că ei sunt eroii Revoluției, eroii ce nu au apucat să se bucure de libertate. [Mai mult]

Din 19 octombrie 2011 pe site-ul nostru va apărea o nouă rubrică întitulată  ”D´ale mele…”. În cadrul acestei rubrici veți putea citi  în fiecare miercuri câte un articol scris de Florin Lupean.

” Articolele pe care le voi scrie sunt gânduri D´ale mele… Prin ele îmi doresc să-i motivez pe cei care le citesc să îl cunoască mai profund pe Dumnezeu. Ceea ce scriu în această rubrică, este ceea ce Dumnezeu mi-a pus pe inimă în ultimul timp și face parte din viziunea pe care Dumnezeu mi-a dat-o pentru această perioadă”.