Estera 4:14 (“Căci, dacă vei tăcea acum, ajutorul şi izbăvirea vor veni din altă parte pentru iudei şi tu şi casa tatălui tău veţi pieri. Şi cine ştie dacă nu PENTRU O VREME CA ACEASTA ai ajuns la împărăţie?”)

Ne dorim şi încercăm, cât ţine de noi, să rămânem în Voia lui Dumnezeu. Vedem la tot pasul favoarea şi călăuzirea Lui spre ţara Promisă, spre tărâmul făgăduit. Cerul este locaţia finală, dar până acolo, El îşi împlineşte făgăduinţele făcute, binecuvântând vieţile noastre. Are un plan “bine realizat” pentru fiecare dintre noi. Suntem unici şi ne iubeşte cu o iubire veşnică. Poate nu ştii de la bun început că El are un plan pentru viaţa ta, chiar dacă simţi călăuzire şi protecţie… şi aceasta determină ca umblarea ta pe drumul vieţii să fie haotică, încetinită şi plină de obstacole. Pentru că eşti pe un drum nepotrivit… [Mai mult]

Am ramas cu falsa impresie ca timpul nostru e undeva in viitor, acest lucru ni-l spun parintii, liderii, pastorii. Expresile: “esti prea tanar”, “stai in banca ta” le auzi tot ma des. “Mai asteapta”, eventual “fa o scoala de teologie”, apoi mai vorbim. Fals. Sa ne iasa din cap aceasta idee. Noi suntem generatia de azi si nu doar generatia de maine.

In biserici tinerii cu potential, cu chemare si dedicare sunt pastrati la “naftalina” pentru timpurile viitoare. In acest context noi trebuie sa intelegem ca suntem generatia de azi. Daca vom astepta pana maine s-ar putea sa nu mai fie acel maine pentru ca vom fi o generatie pierduta, o generatie care nu a stiut fructifica ceva de pret, si anume tineretea. Acel maine s-ar putea sa nu mai fie si atunci ne vom da seama ca am lasat la pastrat (!?) o perioada a vietii in care puteam face multe cu ajutorul Parintelui Ceresc, insa.prea tarziu. Sa ne trezim dar la realitate si sa intelegem ca timpul nostru este acum. Nu sta degeaba in biserica ta. Ajuta, vezi unde este nevoie de tine si actioneaza. Pune-te pe genunchi si cere viziune, roaga-L pe Dumnezeu sa iti arate locul tau in planul Sau. Dumnezeu are nevoie de tineretea ta pentru a te folosi azi. Sa dam, asadar, la o parte falsa idee ca suntem generatia de maine si sa ne punem la dispozitia lui Dumnezeu. [Mai mult]

Cu doar câteva săptămâni în urmă am fost cu toţii martori ai unei campanii prezidenţiale, şi nu credeam că va trece aşa puţin timp până când din nou vom auzi promisiuni, nu din partea unor candidaţi la preşedinţie, ci din partea prietenilor, familiei sau apropiaţilor noştrii.

Începutul unui nou an aduce noi promisiuni, noi juruinţe, noi gânduri doar că majoritatea, la fel ca şi promisiunile din campaniile prezidenţiale, rămân la acest stadiu. Această trecere dintre ani este unul dintre momentele în care de cele mai multe ori ne gândim la viaţă… Un bun prieten de-al meu întrebat fiind cu ce ar asemăna viaţa, a răspuns simplu: un drum!… un drum care uneori urcă, alteori coboară… uneori mergi pe acest drum şi în jurul tău e ceaţă la fel cum uneori poate fi soare şi totul strălucitor! Fiecare an pe care îl petreci pe acest drum, mai adaugă câte o bornă doar că de foarte multe ori, atunci când ar trebui să adăugăm această bornă şi să trecem mai departe, noi ne întoarcem la ceea ce am promis anul trecut, la borna care marca trecutul, şi în loc să înaintăm pe drum, batem pasul pe loc. [Mai mult]

- e preocuparea oamenilor mai puţin înzestraţi cu minte! Omul cu un nivel de inteligenţă superior vorbeşte despre existenţa sufletului, despre filosofie şi alte lucruri de acest nivel. Omul cu un nivel mediu de inteligenţă toată ziua o pierde în discuţii despre bani, case, maşini şi alte chestii mediocre. Omul cu nivel minim de inteligenţă, adică lipsit de minte, vorbeşte întotdeauna despre alţii!

- e dovada slăbiciunii umane, a unuia care nu poate ajunge unde şi-a propus şi atunci e mai uşor să terfelească pe cei care au realizat ceva! De obicei bârfitorul e unul din umbră, un neîmplinit şi frustrat.

- e o boală cronică care netratată distruge relaţii, comunităţi, prietenii. Nu are leac decât în jertfa lui Christos.

- e caracateristica necuratului, el e şoptitorul, cel ce răspândeşte zvonuri şi murdării, duşmanul lui Dumnezeu şi al oricărui om de pe pământ. [Mai mult]

Iarna-i ca vara… M-am uitat la ştiri în această seară şi după ce s-a terminat buletinul de ştiri am remarcat încă o dată că trăim într-o lume tristă şi nesigură. Am văzut cum pensionarii sunt umiliţi de stat, care, în mod normal, ar trebui să îi apere… Stau cu noaptea în cap de trei ori pe săptămână pentru a primi două pâini gratuit… Au muncit o viaţă! Iar acum, la bătrâneţe, îşi iau răsplata.

Am văzut cum oamenii sunt scoşi în stradă pentru că locuinţa le-a fost revendicată… Statul ridică din umeri spunând că se aplică legea. O lege valabilă şi aplicată doar pentru unii.

O alta ştire ne anunţă ca în această iarnă vom avea parte de cele mai ridicate temperaturi din ultimii 1300 de ani pentru această perioadă… Vina e aruncată pe poluare şi subţierea stratului de ozon. Se estimează că în 10 ani nu vom mai avea parte de zăpadă şi că o vom găsi doar la Polul Nord şi în alte câteva zone de pe glob. Iar ca peisajul să fie complet, specialiştii ne anunţă că gheţarii vor începe să se topească, iar în următorii 20 de ani nivelul mării va creşte cu aproximativ şapte centimetrii… suficenţi pentru ca unele oraşe să fie inundate. [Mai mult]

„Înainte de a judeca un răufăcător, judecătorul ar trebui să-şi dea seama că păcatele sale sunt cel puţin tot atât de mari ca şi cele ale celui ce-şi aşteaptă osânda, că şi el e vinovat pentru toţi şi pentru toate, poate chiar şi pentru nelegiurea săvârşită de omul pe care trebuie să-l judece. Numai atunci când va înţelege pe deplin lucrul acesta va putea fi judecător.” (Stareţul Zosima; Fraţii Karamazov , Dostoievski)

Lărgind semnificaţia cuvîntului „judecător”, se poate înţelege că orice om, la un moment dat, este nevoit să dea anumite verdicte, chiar daca o face doar în mintea sa, în faţa bisericii, în grupul prietenilor, în literatură sau în orice societate. Alegerile celorlalţi trezesc reacţii în noi :”A făcut ce trebuia. E nevinovat!” sau „A greşit. E vinovat!”. Punctul tragic nu este în a fi sau a nu fi de acord cu ce fac sau ce gândesc ceilalţi. Declanşarea problemei vine atunci când acuzăm pe nedrept şi intenţionat. [Mai mult]

Aveam să o învăţ într-o dimineaţă în timp ce mergeam la cursuri. Mă trezisem târziu, deci eram grăbit, la semafor era roşu, mă întrebam dacă voi reuşi să îmi cumpăr bilet, era frig, şi nu vroiam să întârzii mult. La semaforul pe lângă care trec mereu când plec de acasă, se adună tot timpul porumbei. Nu este un loc liniştit, dar este o covrigărie pe colţ.

Am trecut de multe ori pe acolo. În acea dimineaţă, am văzut un porumbel chinuindu-se să ciugulească dintr-un covrig. Nu reuşea! Dar chiar şi aşa, la prima vedere, am fost invidios pe el că îşi lua micul dejun, iar eu nu reuşisem! Dintr-un magazin a ieşit un domn, a luat covrigul şi l-a fărâmiţat, astfel că acel porumbel şi prietenii lui care veniseră odată cu acest gest, s-au aşezat la masă! Mi-am adus aminte de o spusă de-a lui Hristos care ne trimitea să ne uităm la păsările cerului care nici nu seamănă, nici nu seceră dar sunt hrănite, iar covrigul care îţi cade din mână nu este un motiv de a înjura, ci este hrana pentru aceste vietăţi. [Mai mult]

Eşti îndrăgostit. Poţi sta în faţa soarelui cu sufletul dezgolit şi cu zâmbetul întreg. Picurii de ploaie îţi sunt veselia ochilor şi mirosul râsului. Lumea este Altfel- tu esti altul. Şi iată punctul tragic: ea te percepe ca pe un prieten şi… Şi? Şi cam atât. Frământări, probe, plimbări singuratice, discuţii recitite… Marea întrebare te priveşte cu faţa descompusă: De ce a lăsat Dumnezeu să se întâmple aceasta? Ştii că EA este “ceea ce ai visat dintotdeauna”! Dar Cerul tace şi tăcerea provoacă teamă, durere şi revoltă. Toată această experienţă este doar intriga. Declanşarea acţiunii începe acum.

Dacă ai schimba perspectiva, ţi-ai aminti că, în timp ce simţi durerea lui Orfeu, părinţii tăi tocmai sărbătoresc nouăsprezece ani de căsnicie. Casa toată este o mare plăcintă cu mere. Sora ta este mai îngăduitoare ca oricând. Mai mult, la biserică se inaugurează proiectul mult solitcitat de tine… Hei! Dumnezeu nu a lăsat numai o experienţă dureroasă în viaţa ta, ci, în alte domenii, El a facut ca totul să meargă mai bine ca oricând! Priveşte unde trebuie! [Mai mult]

Inima mea clocoteşte şi am ţinut neapărat să aşez şi în scris ceea ce gândesc..în ultima săptămână am aşezat mult în mintea mea ceea ce vreau să vă împărtăşesc. Îmi vin în minte multe gânduri şi nu ştiu cu care să încep…Dumnezeu vrea să se atingă de poporul român într-un mod special..cu totul şi cu totul special. Tot mai mulţi oameni simt asta, că în scurtă vreme va începe o TREZIRE. Şi eu cred din toată inima asta şi mai CRED că trezirea o să înceapă cu tinerii din biserica Flacăra Închinării, cu intreaga biserică, iar apoi o să se reverse peste toată Romania.

După cum cei mai mulţi dintre voi stiţi, fratele Ghiţa Dicoi a fost împlicat într-un grav accident rutier. Oare de ce el? Oare care e probabilitatea să existe un impact frontal din cauza unui şofer care a adormit la volan, deşi avea însoţitor, exact în secunda şi in locul in care se afla fratele Ghita ? [Mai mult]

În cartea Fascinanta aventură a dragostei, Ed. Wheat prezintă cele cinci tipuri de dragoste, numite prin termeni greceşti: “epituhumia”- o dorinţă puternică de orice fel; a pune la inimă, a dori cu pasiune, în mod legitim sau nu-, “eros”- poartă în sine dorinţa de romantism; nu este întotdeauna o dragoste senzuală, ci cuprinde în ea însăşi ideea dorului de a te uni cuu fiinţa iubită-, “storge”- o relaţie confortabilă ce înglobează o afecţiune naturală şi sentimentul de apartenenţă reciprocă; dragostea dintre părinţi şi copii sau dintre fraţi şi surori; oferă un refugiu emoţional; “fileo”-preţuieşte pe cel iubit şi manifestă o afecţiune pentru el, însă ea aşteaptă întotdeauna răspuns; dragostea din cadrul prieteniei- şi “agape”.

Ultimul tip de dragoste amintit-agape- poate fi exemplificat prin următorul paragraf: “Dacă le tăiem creştinilor limbile pentru a nu mai putea vorbi, ei iubesc cu mâinile, cu picioarele şi cu ochii, iubesc tot timpul şi în orice loc, până la ultima suflare. Ştie cineva cum le-am putea lua acestor nenorociţi de creştini puterea de a iubi?”(un gardian, citat de Richard Wurmbrandt). [Mai mult]