Dr. Neil Clark Warren, psiholog și expert în probleme maritale explică într-un articol pentru Huffington Post de ce este bine să te gândești de două ori înainte de a face „pasul cel mare” și care este motivul pentru care atâtea căsătorii se destramă în fiecare zi.

Ȋn experiența sa de terapeut de cuplu, dr. Waren a observat că din ce în ce mai multe cupluri se lasă seduse de o compatibilitate îngustă, se căsătoresc, după care eșuează frustrați și dezamăgiți. „Astfel de căsnicii se bazează prea mult pe atracție sexuală, pasiuni spirituale sau orientări sociale,” afirmă Warren.

Modul în care oamenii își aleg partenerul de viață a devenit tot mai deficitar în fața complexității personale a indivizilor și a relațiilor dintre ei, este de părere psihologul. Ceea ce face sarcina și mai grea este, potrivit lui Warren, faptul că această complexitate este într-o continuă dezvoltare.

Dacă două persoane împărtășesc aceeași credință, ele tind să presupună că sunt automat compatibile în toate lucrurile. De cele mai multe ori nu sunt, avertizează dr. Warren. De fapt, susține medicul, această impresie greșită este motivul principal pentru rata mare de divorțuri printre cei religioși. [Mai mult]

„De ce este o aşa mare problemă pentru o fată cu studii, serioasă și credincioasă să îşi găsească jumătatea în Biserică?” Aceasta este întrebarea pe care pastorul Kevin DeYoung a lansat-o într-un articol publicat în The Gospel Coalition. Un răspuns inedit, pe care o cititoare i l-a trimis prin e-mail, face subiectul altui articol publicat de data aceasta de Christian Post.

Mai mare decât problema de a știi „de ce?”, este problema generată de faptul că numeroși membri bineintenționați ai comunităților religioase dau sfaturi complet greșite tinerelor necăsătorite, susține cititoarea. În răspuns la articolul „Dude, where is your bride?”, tânăra listează cinci dintre abordările dăunătoare ale problemei și sugerează și alternative la acestea.

1. „ Nu înţeleg de ce nici un tânăr nu te-a remarcat până acum.”

Deşi poate suna inițial ca un compliment, fraza aceasta le face, inevitabil, pe cele mai multe tinere să caute un răspuns la dilemă, ajungând să își pună sub semnul întrebării valoarea personală. De aici, susține cititoarea, încep tot felul de introspecții care diseacă personalitatea de la A la Z în speranţa că vor găsi undeva problema şi, mai departe, şi soluţia. [Mai mult]

Cântarea cântărilor este „o poezie care are rădăcini în melodiile păgâne de dragoste din Egipt”. „Învăţăturile Bibliei despre sex nu sunt atât de restrictive precum spun liderii religioşi.” Unii cred că Biblia interzice sexul în afara cadrului legal al căsătoriei, „dar la o cercetare mai atentă a Scripturii, lucrurile stau altfel.”

Sunt câteva dintre afirmaţiile pe care le-am citit în articolul „Sexul în Biblie: De la adulter, la relaţii homosexuale”, apărut pe romanialibera.ro. Să mai spicuim câte ceva din articolul amintit!

„În Biblie, «căsătoria tradiţională» nu există.” „Biblia conţine o «prejudecată generalizată de tip patriarhal».” „La o primă vedere, homosexualitatea este blamată în Scriptură…” Evident, expresia „la o primă vedere” sugerează că, în realitate, Biblia nu este chiar atât de categorică împotriva homosexualităţii.

Sursa acestor afirmaţii este cartea Unprotected Texts: The Bible’s Surprising Contradictions About Sex and Desire. Autoarea cărţii este Jennifer Wright Knust, profesoară de Noul Testament la Universitatea din Boston şi păstoriţă baptistă. Doamna Knust argumentează că Biblia nu conţine un cod al sexualităţii şi oferă o serie de exemple biblice care să indice permisivitatea divină vizavi de sexualitate. De pildă, Avraam nu a avut copii doar cu soţia lui, Sara, ci şi cu sclava Agar (Despre poligamie  am mai scris. Nu revin asupra subiectului.). Regele David şi Ionatan au avut înclinaţii homosexuale, dat fiind faptul că, la moartea lui Ionatan, David a plâns şi a spus că dragostea lui Ionatan pentru el a fost „mai presus de dragostea femeiască”. [Mai mult]

„Cât de frumoasă este căsnicia între doi creştini, doi care sunt una în casă, una în dorinţă, una în modul de viaţă pe care îl urmează, una în religia pe care o practică… Nimic nu-i desparte în trup sau spirit… Ei se roagă împreună, se închină împreună, postesc împreună; se învaţă reciproc, se încurajează reciproc, se întăresc reciproc. Merg alături în Biserica lui Dumnezeu şi sunt părtaşi ai ospăţului lui Dumnezeu; alături trec prin dificultăţi şi persecuţie, împărtăşind o mângâiere reciprocă. Nu au secrete unul faţă de celalalt; nu evită compania celuilalt; nu aduc niciodată întristare inimii celuilalt…. Văzând asta, Christos se bucură. Unor astfel de oameni El le dăruieşte pacea Sa. Unde sunt doi ca aceştia împreună, este şi El prezent.”

Cuvintele lui Tertulian străbat peste ani revelând o realitate după care tânjesc mulţi dintre cei ce poartă numele lui Christos şi anume descoperirea frumuseţii în cadrul căsniciei creştine. În zilele noastre din nefericire, în cea mai mare parte, Biserica nu mai conştientizează prezenţa Celui ce umblă în mijlocul lampadarelor de aur cu un glas ca al multor ape. Ca urmare, nici viaţa de familie a acestei largi majorităţi nu se mai face auzită ca un ecou al vocii Sale ci este precum un gong de aramă zgomotos sau un chimval zăngănitor. [Mai mult]

Mi se pare o întrebare absolut justificată…

Sunt sigură că fiecare în cercul nostru de prieteni, cunoaşte pe cineva care are cam multă Sexperienţă… :)

Eu mă gândesc adesea la prietenii mei care au „mers„ prea departe.. Mă rog pentru ei şi vorbesc deseori cu ei.

I-am întrebat ce s-a întâmplat…Cum de au ajuns…aici…?

O să redau mai jos câteva din lucrurile pe care ei mi-au spus:

• Am crezut că pot să rezist „ curiozătăţii ”;
• Nu am stabilit limite în relaţia cu prietena mea;
• Am stabilit limite în relaţie dar nu le-am respectat…;
• Nu am vrut să-l pierd…aşa că…mai bine am cedat…;
• Mi-a spus că mă iubeşte şi am fost sigur / sigură că ne vom căsători…;
• Am fost convins că nu vom ajunge aici…nu ştiu cum de s-a întâmplat;
• Totul a început ca o joacă…

Însă cele mai teribil răspunsuri mi s-au părut următorul: „Am vrut să mă iubească cineva…şi în final am găsit pe cineva căruia / căreia să-i dau tot ce am eu”. [Mai mult]

CLICK AICI PENTRU A CITI PRIMA PARTE A ACESTUI ARTICOL!

Fata:

Aş vrea să fie un bărbat demn şi puternic în deciziile sale. Echilibrat, sensibil, atent, educat, dar şi hotărât şi orientat către valorile autentice.
Pentru că doresc să fie matur şi responsabil, nu mi-l pot imagina umblând de mână cu diverse fete, căutând, cu frenezia masculului activat de hormoni, să o atingă, să-i testeze limitele acceptării. Nu mi-l imaginez făcând glume cu subînţeles, nici prostindu-se ca să câştige favoarea unei strălucitoare Barbie, râvnită de toţi băieţii dornici de sex. Nu mi-l imaginez întorcând capul după haine mulate, nici aranjându-se sau accesorizându-se ca pentru o şedinţă foto la reviste de scandal.
Aş dori să-mi transmită că mă preţuieşte şi că e atras de mine, fără să îmi transmită nerăbdare sexuală. Nu îmi va spune că înnebuneşte din cauza tensiunii sexuale. Când mă va săruta pe obraz pentru prima dată, gestul va avea o mare însemnătate şi voi vedea în comportamentul lui că nu arde să mă sărute franţuzeşte. Aş dori să-mi transmită afecţiunea sa într-o manieră care să nu pună la îndoială intenţiile lui cu privire mine. Să-mi ofere flori, să-mi facă surprize neaşteptate, cu semnificaţie profundă. Să mă caute, să-mi vorbească, să-mi dea sentimentul că vrea să ştie cine sunt eu, în toate aspectele personalităţii mele.
Am nevoie să mă respecte şi să mă protejeze. Să-mi pună în lumină unicitatea şi să-mi completeze identitatea prin prezenţa lui. Am nevoie să-mi dea încredere să accept prezenţa lui ca pe a viitorului meu soţ, alături de care să-mi întemeiez o familie. [Mai mult]

Dacă cineva ţi-ar cere un sfat, ce i-ai recomanda?
- un prieten darnic şi imoral sau un prieten sărac şi moral?
- un poliţist needucat şi „îngăduitor” sau un poliţist manierat şi ferm?
- o mâncare apetisantă şi nesănătoasă sau o mâncare mai puţin gustoasă şi sănătoasă?
- afaceri bănoase la negru sau afaceri mai puţin profitabile şi legale?
- o prietenă remarcabil de frumoasă şi îndrăzneaţă cu băieţii sau o prietenă frumoasă şi rezervată?

Acum, gândeşte-te ce ai alege dacă, în situaţiile de mai sus, ar trebui să decizi pentru tine.

Primul exerciţiu scoate în evidenţă înclinaţia noastră către absolut, pusă în noi de Dumnezeu. Obiectiv vorbind, ne dăm seama că moralitatea, incoruptibilitatea, sănătatea, cinstea şi castitatea sunt valori care depăşesc în importanţă câştigul financiar, satisfacerea apetitului sau atracţia sexuală. Cel de-al doilea exerciţiu demonstrează că interferenţa propriilor interese cu sfera valorilor absolute poate duce la dileme. Când e vorba despre amenda ta, preferi un poliţist cinstit? Când e vorba despre profitul tău, eşti dispus să tai factură pentru orice produs? Când e vorba despre ceea ce-ţi place să mănânci, mai socoteşti de fiecare dată dacă e sănătos? Când ai şansa unei relaţii cu cea mai frumoasă fată din facultate, te mai gândeşti că a trecut şi prin mâinile altora? [Mai mult]

Unul din sensurile pe care acest cuvânt le are este acela de a te pune de o parte.

Aş dori ca pe măsură ce citeşti rândurile acestea, ele să ia forma unei determinări în a te pune de o parte pentru Dumnezeu.

Trăim într-o societate care ne ” agresează ” cu tot felul de informaţii… Stimularea sexuală este obligatorie atunci când promovezi un produs… chiar dacă faci publicitate unui iaurt sau orice altceva… toate dau bine dacă există puţină sexualitate implicată.

În opoziţie cu toate acestea, în Apocalipsa, Biblia ne cheamă la sfinţire în zilele din urmă…Acesta aş dori să fie strigătul meu de data aceasta pentru fiecare dintre voi.

Să pot fi auzită în inima ta…. să auzi cu duhul tău cum Dumnezeu îţi vorbeşte că doreşte pentru tine o viaţă curată… să poţi fii un templu pur…

Poate că în inima ta îmi spui că ai încercat de atâtea ori… şi…ai reuşit pentru o vreme apoi te-ai întors din nou şi din nou la un mod de viaţă care nu-l onorează pe Dumnezeu…
Sau poate faci parte din cei care şi-au păstrat templul curat pentru Dumnezeu… şi te întrebi dacă totuşi merită să te ” sacrifici ”… [Mai mult]

Ultima știre în scandalul de la Babeș Bolyai, este că profesorul care a vrut sex contra note nu s-a prezentat în fața comisiei de etică.

De la reacția moale a decanului („e trist că s-a întâmplat așa”), până la justificările patetice și vulgare ale vinovatului, care spunea că studenta e de vină pentru că l-a provocat, episodul de la Cluj e cu totul revoltător. Consecințele sunt ca și inexistente în raport cu fapta. Profesorul pretențios a fost exclus din niște comisii de examinare și, pentru că nu s-a prezentat la evaluarea etică, nu a fost încă dat afară din învățământ (poate că încă mai sunt dubii cu privire la valorile sale etice). Administratora căminului și-a înaintat demisia pentru folosirea ilegală a spațiului din cămin deși, spunea decanul, „ea a fost bună și a vrut să ajute. Nu știa ce făcea profesorul”.

Mass-media a mizat mai degrabă pe ridicolul „slăbiciunii” profesorului de 61 de ani, pe care unii redactori l-au numit ba „amorez”, ba „iubăreț”. Evenimentul zilei a venit cu o analiză în timp a fenomenului sex pentru note. Însă, în general, mai departe de afurisirea cathartică a făptașului sau miştoul grobian de pe Facebook n-a prea mers nimeni. [Mai mult]

The New York Times a publicat recent reflecțiile unui tânăr student care, conducându-și prietena la farmacie pentru a cumpăra „pilula de a doua zi”, își amintește cum s-a luptat să se elibereze de educația sa morală, pentru a putea face sex cu prietena lui.

Textul a intrat în finala concursului NYT, „Dragoste modernă”, ediția 2011, fiind selectat dintre miile de articole ale studenților din toată America. Mai mult, pagina de Facebook a organizației Planned Parenthood (PP) a preluat articolul, recomandându-l ca o „o lectură care merită pe deplin”.

Andrew Limbong, student la Universitatea de Stat din New York, a crescut într-o familie de origine indoneziană cu principii creștine stricte. Studentul povestește că, aflându-se cu prietena sa în dormitor, nu reușea să facă sex pentru că era bântuit de prezența imaginară a mamei sale, cu o Biblie în mână. Bănuiesc că scena e ușor hiperbolizată, după cum este probabil și aceea în care mama l-ar fi sfătuit, în prima zi de facultate, să nu ia fete în brațe pentru că va ajunge fie să le lase însărcinate, fie la închisoare, acuzat de viol. Andrew afirmă că la 20 de ani încă mai simțea această frică irațională de viol, închisoare, sarcină, Dumnezeu și mama sa. [Mai mult]