Cunoaşteţi vreun cuplu căsătorit de mulţi ani? Să spunem…căsătoriţi de 50 ani? Dar de 30 ani? Parcă sunt din ce în ce mai puţini. Chiar şi 10 ani încep să fie mulţi pentru societatea noastră. Tindem să credem că totul este la dispoziţia noastră acum, imediat. Nu doar lucrurile, ci şi oamenii. Suntem cumva condiţionaţi să ne gândim la relaţii pe termen scurt?

Schimbarea este numele jocului. Nici familia nu au rămas neafectată. Rata divorţului a crescut nu doar în afara bisericii, dar şi în biserică. Sunt îngrijorat de câţi tineri divorţaţi cunosc sau sunt pe punctul de a divorţa. Cei care sunt căsătoriţi de mult timp încep să fie din ce în ce mai rari. Care este secretul lor?

De fapt, nu este niciun secret. Dacă cei doi îşi iau timp să studieze, să se gândească şi să se roage pentru a cunoaşte planul lui Dumnezeu pentru familia lor, fericirea le este la îndemână. Da, la îndemână, dar nu o certitudine! Dacă îţi iei timp acum să te pregăteşti pentru căsătorie poţi să te asiguri că tu şi cel/cea care va fi alături de tine veţi fi o familie fericită şi împlinită pentru o viaţă întreagă.
Drumul către o astfel de relaţie nu începe la nuntă sau în timpul lunii de miere, ci în timpul adolescenţei. Dacă vrei să ai o călătorie reuşită, nu te sui pur şi simplu în maşină şi pleci. Faci planuri, trasee şi studiezi hărţile. Te interesezi de destinaţie, de costuri, etc. Dacă vrei să găseşti partenerul potrivit, trebuie să ai un plan strategic pentru atingerea acestei ţinte. [Mai mult]

Intimitatea este un loc în care cu toţii ne dorim să ajungem. Nu mă refer doar la intimitatea fizică… ci la inima care primeşte dorinţele, durerile, bucuriile.

Ce legătură  au aceste subiecte cu… sărutul?

Sărutul este un act intim, care are loc între 2 parteneri care sunt angajaţi într-o relaţie serioasă. De preferat… căsătoria.

Nu am nimic împotriva sărutului! :) Chiar nu am. Trebuie să recunosc că m-am gândit mult dacă ar trebui să abordez subiectul acesta: ne permitem să ne sărutăm în cadrul relaţiei cu partenerul? Sau ar trebui să aşteptăm până la căsătorie??

…Ei bine, nu suntem în epoca de piatră ( ar zice unii ) şi nici nu trebuie să fim prea spirituali ( pot zice alţii ).

Iată  definiţia sărutului, potrivit cu DEX-ul: A (se) atinge cu buzele în semn de respect, de prietenie, de umilinţă sau ca o manifestare erotică; a (se) pupa. Este o acţiune manifestată reciproc…

Deci? Ne sărutăm sau nu? : )) [Mai mult]

:-) M-am trezit într-o zi… cu gândul expres de a scrie o scrisoare logodnicului meu, cum aștept să fiu iubită de el…

Și…surpriza a fost pentru mine :-). Peste câteva clipe a intrat logodnicul meu în camera mea, m-a sărutat blând și m-a salutat, luminându-mi ziua.

De vis…dar chiar real a fost. Fetele pot înțelege încântarea inimii mele…

Vă salut cu drag după  un timp de vacanță :-). Sper că ați avut o vară bună…eu sunt în toiul pregătirilor de nuntă :-), la sfârșitul lunii septembrie mă căsătoresc cu cel mai minunat bărbat…

Am avut parte de multe lecții – din partea Domnului – privind relațiile..și m-am gândit să aștern frânturi din ceea ce am învățat, poate mai există persoane care merg pe același drum și poate va fi de folos…

I-am pus numele  ”exercițiu de iubire ” acestui articol pentru că, într-un mod revelator, am înțeles că e nevoie de exercițiu să poți să iubești…

Cum să iubesc? Ce trebuie să exersez ca să pot iubi? Cum să iubești o femeie? Cum să iubești un bărbat? Cum să mă iubesc pe mine ca să pot iubi pe aproapele meu? [Mai mult]

Cine a citit Odiseea lui Homer îşi aminteşte episodul în care căpitanul Ulise şi echipajul său trebuiau să treacă cu vasul pe lângă locul unde se găseau legendarele sirene. Toată lumea ştia că, odată ce îşi începeau cântecul, acesta era atât de dulce şi ispititor, încât niciun bărbat nu-i putea rezista. Marinarii sfârşeau prin a lăsa corabia să se zdrobească de nemiloasele stânci.

Ulise şi-a dat seama că trebuie să ia măsuri atât timp cât mai putea gândi limpede. Ştia că toţi ceilalţi căpitani au crezut că pot rezista, dar lucrul acesta era imposibil. Aşa că a ordonat fiecăruia să îşi astupe urechile, astfel încât să nu poată auzi nimic, iar el să fie legat de catarg. Când sirenele şi-au început cântecul dulce şi fermecător, acesta nu a fost auzit de nimeni decât de… Ulise, care a intrat curând în agonie, dorindu-şi din tot sufletul să ajungă la sirene. Dar, în ciuda faptului că le poruncea marinarilor să îl dezlege, aceştia nu îl puteau auzi. [Mai mult]

Scurt istoric al problemei.

Atitudini sociale faţă de sexualitate.

Dumnezeu ne-a creat ca fiinţe sexuale – bărbat şi femeie – după chipul şi asemănarea Sa. Sexualitatea include factori biologici, de gen, include simţăminte, comportament, atitudini şi valori. Darul divin al sexualităţii a fost pervertit şi denaturat în lumea noastră.

După căderea în păcat, omenirea a comis erori grave în acest domeniu, în care desfrânarea, orgiile, uneori justificate ceremonial şi religios, au fost dublate de promiscuitate, ignoranţă, suferinţă, boli şi nenumărate vieţi omeneşti exploatate, degradate, irosite.

Din nefericire, cultura creştină, contaminată de dualismul gnostic grecesc şi neoplatonic, a evitat să se implice în acest aspect al fiinţelor umane, considerându-l nedemn.Epoca victoriană a impus adevărate tabuuri asupra sexualităţii: membre acoperite, distincţie, dihotomie între dorinţele sexuale şi dragoste, actul sexual fiind considerat degradant. [Mai mult]

Deoarece folosim un dar divin cu alt scop şi în alt cadru decât cel pentru care a fost creat. Darul sexualităţii, deoarece este un dar divin, nu a fost creat pentru autosatisfacere. El ne-a fost dăruit să îl folosim în cadrul familiei (Proverbe 5:18) şi pentru scopul cu care a fost aşezat în noi. El trebuie să includă obligatoriu 2 persoane, un bărbat şi o femeie care sunt în legământul sfânt al căsătoriei. (Maleahi 2:14)

Deoarece prin practicarea masturbării promovăm trăirea pentru plăcere. Trebuie să ne amintim că noi, absolut toţi, am fost creaţi să trăim pentru plăcerea şi pentru bucuria Stăpânului, a Creatorului, a Domnului nostru. (1 Corinteni 10:31) Este adevărat că trăind pentru Dumnezeu şi pentru Împărăţia Sa, avem parte şi de plăcere, dar nu aceasta este scopul trăirii noastre. Cine trăieşte pentru plăceri, va constata foarte curând că va face tot ceea ce îi promite sau ceea ce îi produce plăcere. Aceasta ne va conduce spre mult mai multe păcate şi în final, spre condamnare veşnică. [Mai mult]

În ce priveşte căsătoria, am cele mai frumoase sentimente, dar şi cele mai mari temeri. De la bucuria de a fi cu cel iubit tot timpul la teama că eu sau el am putea să nu mai avem aceleaşi sentimente atât de intense cu trecerea timpului, şi atunci alegerea noastră s-ar dovedi nu atât de bună cum am crezut … In ciuda temerilor, dacă Dumnezeu primează în vieţile noastre, sunt convinsă că El poate face ca relaţia noastră să funcţioneze, iar dragostea să crească tot mai mult.

Violeta, 19 ani

Căsătoria este locul în care ar trebui să te afli cel mai în siguranţă. Doar in căsătorie poţi beneficia de bucuria deplină a dragostei. În altă parte decât aici nu ai voie nici măcar să te gândeşti.

Benny, 22 ani

După părerea mea, căsătoria este un legământ între el, ea şi Dumnezeu… aceasta e perspectiva crestina. Din perspectiva socială, este legalizarea unei relaţii între 2 persoane de sex diferit.

Căsătoria înseamnă începerea unei relaţii permanente, durabile şi stabile. Şi cu siguranţă  implică asumarea unor responsabilităţi neasumate până atunci. [Mai mult]

10 întrebări care îţi arată cum stau lucrurile în realitate.

“Suntem doar buni prieteni…” este una dintre propoziţiile cu cel mai mare potenţial de intrare-ieşire pe urechile ascultătorilor.

De ce nu ne crede nimeni când spunem asta?
Poate pentru că în străfundul neexplorat al minţii noastre, nici noi nu credem ce spunem. Desigur, nimeni nu îşi propune să se mintă singur. Însă de multe ori exact asta facem atunci când evităm să ne gândim mai serios la sentimentele noastre.

Cât de importantă este această relaţie pentru mine? Este într-adevăr numai o prietenie frumoasă şi atât? Şi pentru că nu ne este întotdeauna simplu să ne dăm seama unde anume ţintesc sentimentele noastre, iată o listă de întrebări la care e bine să ne gândim!

1.Când ţi se întâmplă ceva bun sau ceva rău, care este prima persoană căreia vrei să-i spui mai întâi?

Persoana aceasta este cu siguranţă una în care ai încredere. La acest nivel este evidentă doar dorinţa ta de a crea sau de a menţine o legătură emoţională cu această persoană. Suntem sociabili şi investim emoţional în ceilalţi. Însă atunci când această investiţie se restrânge la o singură persoană, şi aceasta de sex opus, este bine să fim atenţi la noi înşine. [Mai mult]

( Partea a – II – a )

M-am gândit să trecem mai adânc printr-una din cauzele ajungerii ” aici ” şi să vorbim despre RESPINGERE…

Ce simţi când doar ajungi cuvântul ” respingere ” ? Te tulbură? Nu-ţi place? Îţi aduce la suprafaţă amintiri care te dor? …

Mie… sincer… nu-mi place cuvântul acesta… nu îmi place cuvântul pentru că tot ceea ce cuprinde el m-a făcut să-i simt profund însemnătatea…

Conform DEXului, cuvântul ” respingere ” înseamnă  1. A refuza, a nu admite, a nu accepta. 2. A îndepărta de la sine, a da la o parte. ♦ A arunca înapoi. 3. A ține piept unui atac armat, a sili pe dușman să se retragă. 4. Fig. A înăbuși un sentiment, o pornire. – Din it. respingere. [Mai mult]

Într-o zi, Dumnezeu s-a uitat la tot ce făcuse şi a văzut că mai lipsea ceva… Îl crease pe Adam, dar încă n-o adusese la existenţă pe Eva. Crease sexul, dar nu şi cadrul în care să se manifeste, astfel încât totul să fie foarte bine. Aşa se face că Dumnezeu a creat-o pe Eva şi, odată cu ea, familia. Astfel totul a devenit perfect.

Multor contemporani rândurile de mai sus li se par, în cel mai bun caz, începutul unei poveşti clasice. De fapt, deşi astăzi se vorbeşte atât de mult despre sex, modelul ideal trebuie căutat la origini, şi anume la creaţie. Din nefericire, apariţia păcatului a făcut ca de atunci nimic să nu mai fie perfect, inclusiv sexul. Dar, tot de atunci, totul poate fi perfect cu o condiţie: ascultarea completă de Dumnezeu.

Nimeni şi nimic nu poate înlocui expertiza perfectă a lui Dumnezeu în materie de creaţie. El este Singurul care deţine proiectul iniţial al omului. Relaţiile sexuale sunt şi ele o parte a acestui proiect şi nimeni nu ştie mai bine decât El cum trebuie să fie acestea pentru a produce fericire şi nu dezamăgire. [Mai mult]