Fără perdea

Fără perdea

Cred cu tărie că acesta este anul nostru. Este rândul nostru. De prea multe ori m-am întrebat care este scopul generației noastre, sau ce mai poate face această generație pentru patria Sa?

În mai puțin de 24 de ore ni se oferă șansa de a face ceva. Este timpul să ne exercităm drepturile și mai ales să stăm în picioare pentru țara noastră.

Niciodată nu m-a atras politica, chiar și în perioada când eram studentă a Facultății de Jurnalism, evitam să am de-a face cu acest domeniu, evitam orice fel de articole sau scrieri pe marginea subiectelor politice. Nu am crezut că o să vină vremea când într-un fel, mă voi considera parte activă în acest cerc vicios. Acea vreme a venit, acel timp se numește astăzi!

Astăzi, mă simt mai aproape ca niciodată de românii de acasă, dar mai ales de cei împrăștiați pe întreg mapamondul.

Cu siguranță, astăzi simt această realitate mult mai intens. Azi mă regăsesc printre milioanele de români fugari… printre cei care au fost umiliți în urmă cu două săptămâni, doar pentru că am insistat să votez.

Poate noi ,”fiii risipitori ” ai României, simțim diferit. Să fim noi oare mai frământați de alegerile de mâine decât alții?

Probabil mulți se întreabă de ce ne mai interesează sau care este adevăratul motiv pentru care am ieșit în număr atât de mare la vot?!

Noi, cei care am fugit cât ne-au ținut picioarele , în căutarea unui trai mai bun, chiar noi vrem să decidem soarta și viitorul României?

Cu sinceritate maximă , în dragoste și în același timp cu răspundere asumată pentru ceea ce urmează să scriu, voi răspunde la întrebarea : de ce Diaspora ?

Pentru că noi, cei plecați , am simțit mai bine ca oricine cum e să fii străin. Am simțit mai mult ca niciodată cum e să fii singur. Am experimentat pe pielea noastră sentimentul de idioțenie. Știm aproape toți cum e să ți se vorbească și să nu știi să răspunzi. Am aflat cum e să fii copilul nimănui, să dormi în mașină sau să te muți de la un cunoscut la altul. Să îți cauți un loc de muncă și să nu te bage nimeni în seamă. Să nu ți se dea posibilitatea să demonstrezi că poți mai mult decât cred ei. Să ajungi să te bucuri că ești gunoier, că le cureți zăpada iarna, că le freci podelele sau că le calci rufele. Noi, fugarii, știm cum e să le culegi roadele în câmp, să le construiești case, să le îngrijești copiii și bătrânii 24h pe zi , 7zile pe săptămână și să fii tratat mai mult sau mai puțin bine. Să fii plătit sau nu pentru munca depusă.

Noi, cersetorii UE, după cum ne cunosc altți, sau hoții, după reclama pe care ne-au cadorisit-o compatrioți de-ai noștri… nouă încă ne pasă!

Noi, generația cu cheia la gât, cred că suntem gata să luptăm pentru o țară liberă și democratică. Noi, cei care nu avem mai mult decât o chirie și un job care ne permite să ne-o plătim.

Noi, care mai întâi am îndurat rușinea și dezamăgirea în țară, iar apoi au urmat rușinea, umilirea și viața de la zero în străinătate. Probabil a fost nevoie să trecem prin toate astea ca să ne deșteptăm și să acționăm.

Personal, am decis să nu îmi mai părăsesc țara încă o dată!

Mâine, România are nevoie de mine și aleg să fiu la VOT, fiindcă și eu mai am nevoie de România!!!

Ligia Haiduc

Share this:

Leave a Reply