Puterea unui Like ce răstoarnă politica

Puterea unui Like ce răstoarnă politica

Putea fi răsturnat un avantaj de 10 puncte în turul doi al alegerilor prezidențiale? Asta s-au întrebat cei de la Openpolitics, care au analizat 70 de alegeri prezidențiale din Europa, pentru a conchide că, în ultimii 25 de ani, au fost doar câteva cazuri în Europa în care pronosticul a fost răsturnat în felul acesta. Ce s-a întâmplat în România? Cine sunt și de unde vin alegătorii care au făcut diferența?

Un număr de 1,6 milioane de oameni au ieșit în plus la vot în turul doi, față de primul tur. Unii tineri au luat steagurile în mână, și-au pus pe față măștile albe, apărute prima dată la mișcările Ocuppy şi s-au proptit în ușa celor de la care au avut de cerut socoteală. Întrebarea este cum de am ajuns aici?

Facebook și primăvara arabă

După primul scrutin, au existat voci care i-au sfătuit pe alegători să nu se ia după ce se întâmplă pe Facebook. Situația a creat o neașteptată și, desigur, parțială paralelă cu ce s-a întâmplat în țările care au trecut prin primăvara arabă. Și în dreptul Egiptului, Tunisiei sau Libiei, criticii au spus că rolul Facebookului și Twitterului a fost mult exagerat. Cu toate acestea, oamenii de rând i-au contrazis.

În țările unde a existat un curent public de nemulțumire, indiferent de ținta politică a acestuia, Facebookul a ajuns să pună în umbră sau să filtreze informațiile din mass-media convențională. Oamenii simpli au făcut mai mult pentru a populariza informația decât instrumentele media. În primul rând, Facebookul și Twitterul au devenit adevăratele ziare, și toți cei care au dorit au devenit jurnaliștii și corespondenții acestora. Platformele de social media au fost folosite pentru diseminarea în timp real a știrilor de la firul ierbii, care nici măcar nu mai ajungeau în presă sau ajungeau mult prea târziu. În al doilea rând, aceste platforme au fost folosite ca unelte de organizare. Protestatarii și-au cartografiat mișcările cu ajutorul acestora, adaptându-se în timp real la „rapoartele” din teren, care veneau prin mesaje pe Twitter și update-uri pe Facebook. „Fără media socială, reacția globală la ce s-a întâmplat în Libia ar fi fost mult mai blândă și mult mai întârziată”, concluziona Omar Amer, reprezentant al Mișcării de Tineret Libiene.

E-revoluțiile

Observatorii internaționali notează că, fie din țările asuprite de guverne autoritare, fie din Statele Unite, unde americanii protestează faţă de inechitatea socială, modelul „răscoalei” inițiate pe rețelele de socializare a ajuns acum și în Europa de Est, în țări precum Ungaria, Bulgaria și România. După surpriza alegerilor din România, de pe 16 noiembrie, Euronews a realizat un reportaj special dedicat „e-revoluțiilor”, adică revoluțiilor iscate pe rețele de socializare, unde oameni care se opun structurilor politice tradiționale se organizează pentru a determina o schimbare.

În opinia celor de la Euronews, ultimul guvern bulgar a fost forțat să demisioneze după ce mii de cetățeni au ieșit pe străzi pentru a protesta împotriva creșterii prețului la curent și împotriva corupției. Observatorii merg mai departe și spun că, în circumstanțele în care vigilența publică apelează la rețelele sociale pentru a penaliza orice tentativă de concentrare a puterii în mâna unei singure persoane sau a unui singur partid politic, nici măcar nu e sigur cât va rezista noua coaliție.

În Ungaria, s-a organizat o zi a Protestului Public, după ce guvernul și-a anunțat intenția de a pune taxă pe traficul de internet, pentru a mai reduce deficitul bugetar. Organizatorii protestului, care a scos mai mult de 10.000 de persoane pe străzile din Budapesta, sunt tineri studenți, activiști și artiști, care spun că Facebookul este o parte importantă a generației de astăzi și că din ce în ce mai mulți oameni de vârsta a treia încep să se organizeze tot pe Facebook, pentru a schimba viitorul țării. În Ungaria s-a văzut că Facebookul este o platformă care are impact nu doar între tineri, ci este capabilă și să unească generațiile.

Pentru a discuta despre cazul României, în cadrul reportajului a fost invitat jurnalistul Lucian Mîndruță, în calitate de activist în media socială. Mîndruță a spus că ecranele mici ale calculatoarelor, tabletelor și telefoanelor le-au bătut de data aceasta pe cele mari, ale televizoarelor, unde nu exista niciun fel de interacțiune, unde apăreau doar oameni care le spuneau alegătorilor români cum să gândească, cum să voteze și cum să se comporte.

Alegeri românești pe Facebook

Lucian Mîndruță este una dintre persoanele publice a cărui pagină de Facebook a fost intens urmărită în cele două săptămâni premergătoare votului din 16 noiembrie. El singur a tras concluziile: „Numărul total de shares la pagina asta pe care o citiți acum în ziua de alegeri a fost de 54.000. Numărul total de likes a fost de 140.000. Numărul total de vizualizări pe video postate: 2.145.000. Exact cu puțin peste 2 milioane! E și aici o poveste pe care trebuie s-o spunem: eu am o pagină personală, neafiliată vreunui brand. Revoluția asta a fost cu adevărat a oamenilor care au avut încredere în alți oameni. Ca mine sau ca alții.”

În următorii ani, se vor face studii sociologice cu privire la votul de pe 16 noiembrie, din care vom afla în oarecare detaliu cine sunt cei 1,6 milioane de români care au răsturnat pronosticurile, însă putem afirma de pe acum de ce au făcut-o: pentru că au avut încredere, nu în vreunul dintre candidați, nu în vreun program electoral, nu în vreun partid politic și nu în politică, ci încredere unii în alții că se pot impune ca putere civică, să miște țara în direcția pe care au considerat-o ei bună.

O analiză Hotnews a paginilor de Facebook Pro.facebrands.ro arată ce i-a interesat pe oameni și ce i-a animat să iasă la vot. În primul tur, primele 20 de articole ale unor publisheri cu interacțiune mare pe Facebook, precum HotNews.ro, Gandul.info, Adevarul.ro, Contributors.ro, Ziare.com sau StirileProTV.ro, conţineau subiecte legate de fotbal, domeniul social, știri din IT și doar câteva materiale informative legate de campania electorală. În schimb, în turul doi articolele care au provocat interacțiuni-record pe Facebook nu au fost informative, ci mai degrabă au constat în mesaje între prieteni și apeluri. „Dintre primele zece articole care s-au răspândit masiv pe Facebook, opt prezintă mesaje, scrisori deschise sau apeluri la mobilizare, iar două sunt știri care, la rândul lor, au potențial de mobilizare”, scrie Hotnews.

Pe fondul dezamăgirii față de întreaga clasă politică actuală şi în special față de mesajele lansate de aceasta către cetățeni, față de corupția de care ne lovim cu toții de atâția ani și în circumstanțele în care s-a desfășurat votul din diasporă în primul tur, Facebook le-a servit românilor ca platformă de mobilizare. Rezultatul s-a văzut imediat și ar fi putut fi un indicator bun și pentru rezultatul final al alegerilor. ConformThinkDigital, pagina lui Klaus Iohannis a avut o creștere spectaculoasă în ultimele două luni, deși atât personajul politic, cât și pagina sa de Facebook sunt relativ noi pentru publicul român. La 36 de ore de la închiderea urnelor în cel de-al doilea tur, pagina noului președinte al României a înregistrat o premieră pentru pagina unui politician român, depășind pragul de 1 milion de like-uri. Românii implicați în cursa politică de pe Facebook l-au ridicat astfel pe Iohannis deasupra unor lideri europeni precum Angela Merkel (aproape 900.000 de like-uri) sau David Cameron (410.000 de like-uri).

Sursa: SemneleTimpului.ro

Share this:

Leave a Reply