Avea 23 de ani când, întins pe podeaua unui spital, la doar câteva luni de la căsătorie, Jeremy Camp își plângea cu disperare soția, bolnavă de cancer ovarian. Charisma News relatează despre lupta tânărului cântăreț de muzică creștină contemporană, pentru a continua să creadă în Dumnezeu, în ciuda durerii provocate de moartea soției lui.

În februarie 2001, Jeremy a trebuit să înfrunte realitatea: soția lui nu mai era. În miezul întrebărilor răscolitoare pe care Jeremy, un creștin devotat, I le-a adresat lui Dumnezeu, era nevoie ca el să se decidă ce va face mai departe cu viața lui.

Tânărul povesteÈ™te că L-a întrebat de nenumărate ori pe Dumnezeu de ce nu i-a vindecat soÈ›ia. „Aveam credință. Eram credincios. De ce?”. Răspunsul pe care spune că l-a primit nu a fost cel pe care È™i-l dorea să audă: „Nu trebuie să È™tii de ce. Nu acesta este scopul Meu pentru tine. Vreau ca tu să fii o demonstraÈ›ie a vieÈ›ii prin credință.” [Mai mult]

Diana* are 5 ani.  De 1 an jumătate viaţa ei s-a schimbat tragic. Un diagnostic care pentru ea nu face prea mult sens:. CANCER. Dianei îi plăcea mult să se joace cu părul ei. Acum suviţele ei blonde sunt doar amintire. Ochi ei sunt goi şi învineţiţi de la chimioterapie. Ca ea sunt şi alti copii din salonul ei….

Dacă ai citit primul paragraf sunt sigur că te-au încercat sentimente mixte. De la milă şi compasiune la indignare şi revoltă. De ce există suferinţa ? De ce există suferinţa la un aşa nivel ? Să te gândeşti la o fetiţă de 5 ani a cărui trup moare încet … întrece orice altă trăire emoţională. E trist. Întrebarea care se ridică în mintea multora este de ce îngăduie Dumnezeu astfel de evenimente. Cum din o natura atât de plină de dragoste, încât să-şi ofere Fiul Său să moară, totuşi să îngăduie suferinţa la un grad atât de mare? Este asta drept? Dar cum poate fi definită dreptatea lui Dumnezeu? [Mai mult]

Cristian Galea locuieşte în Arad, este căsătorit cu Monica, au 4 copiii extrordinari împreună și este păstor în Biserica Creştină Adoram Arad. Cristi a cunoscut feţele suferinţei în mai multe faze ale vieţii sale. Ceea ce ne descoperă despre sine dovedeşte într-adevăr dependenţa lui de Dumnezeu şi sensibilitatea  lui pentru tot ce însemană CER.

Cristi, ce ţi s-a întâmplat încă de tânăr, mai exact când erai în anul 3 de facultate?

MulÅ£i ani la rând m-am ferit ÅŸi am încercat să nu fac public ceea ce mi s-a întâmplat. Sincer, acum nu ÅŸtiu de ce, poate de ruÅŸine, ca ÅŸi cum aÅŸ fi fost vinovat de ceva. ÃŽmi aduc aminte că eram la sfârÅŸitul sesiunii de vară. Stăteam la un cămin studenÅ£esc ÅŸi tatăl meu venise cu maÅŸina să ducem bagajele acasă – urma vacanÅ£a de vară. ÃŽn timp ce duceam în braÅ£e un monitor de calculator, am tuÅŸit ÅŸi în câteva momente am simÅ£it cum plămânii mi s-au umplut de sânge. Am lăsat monitorul jos ÅŸi în faÅ£a căminului m-am aplecat ÅŸi am început să tuÅŸesc sânge. Plămînii continuau să se umple cu sânge ÅŸi aveam impresia că mă sufocam. ÃŽn acele momente am fost convins că voi muri. Nu ÅŸtiam ce mi s-a întâmplat, nu auzisem niciodată în viaÅ£a mea pe cineva să i se întâmple ce mi se întâmpla mie. Tatăl meu stătea lângă mine încremenit, nu ÅŸtia ce să-mi facă. Eu, plin de pace, aplecat în jos, convins că mor în câteva clipe. A fost una din experienÅ£ele care m-au marcat pe viaţă. Nu am murit, sângele s-a oprit, au urmat 3 luni de spitalizare cu injectii zilnice ÅŸi 6 luni în care luam câte 10-12 medicamente concomitent. Diagnosticul a fost tuberculoză. A trecut, am uitat, sunt sănătos, ÃŽi mulÅ£umesc lui Dumnezeu pentru toate. [Mai mult]